Când mingea coboară pe Times Square, o melodie familiară se aude în fundal. „Ar trebui să fie uitată cunoașterea și niciodată să nu fie adusă în minte…” Dar te-ai oprit vreodată să te întrebi despre ce este vorba despre „Auld Lang Syne”?
Majoritatea oamenilor nu cunosc niciuna dintre versuri dincolo de prima strofă și cor. De exemplu, ați recunoaște versetul care începe, "We twa hae paidl'd I the the burn / Frae mornin 'sun to cine". Aceasta este de fapt engleză! Ei bine, tehnic este engleza scoțiană din anii 1700.
„Auld Lang Syne” în sine este probabil chiar mai vechi decât asta, însă 1788 este anul în care poetul scoțian Robert Burns a notat versurile tradiționale, a adăugat o parte a lui și a trimis-o la Muzeul Muzical Scoțian de dragul posterității.
„Auld lang syne” înseamnă literalmente „vechi de mult”, sau cum am spune în engleza contemporană, „demult, demult”. Prin urmare, sintagma "pentru auld lang syne" se traduce prin "pentru binele vremii".
Prima linie a melodiei este o întrebare: Ar trebui să uităm vechii noștri prieteni? Este corect să ne gândim rar la lucruri pe care le-am făcut împreună cu mult timp în urmă?
Răspunsul este în cor:
Restul versurilor sună de parcă ar fi vorbit cu un vechi prieten. Acest verset neobișnuit menționat înseamnă de fapt: „Noi doi ne-am călcat în pâraie / De dimineața soarelui până la ora cinei”. Cântăreața își amintește de toată distracția pe care el și prietenul au avut-o împreună.
Ultimul vers încheie:
Și vom lua un bun gude-willie waught ( Și vom lua o băutură bună, bine )
Pentru auld lang syne ( De dragul timpului vechi )
Tradiția de a cânta „Auld Lang Syne” la sfârșitul Anului Nou vine, după cum vă așteptați, de la imigranții scoțieni care au adus obiceiul cu ei atunci când s-au mutat în străinătate. Cu toate acestea, este mai tradițional să cântăm melodia chiar înainte de miezul nopții, ca un amintire că, chiar dacă Anul Nou vine și suntem pe cale să ne confruntăm cu noi încântări și provocări, nu putem uita de unde am venit.
Practic, „Auld Lang Syne” ne amintește că viitorul nu este bun dacă nu prețuim relațiile noastre din trecut și rămânem în legătură cu acei oameni care ne-au făcut astăzi. De aceea, „Auld Lang Syne” este cântat uneori și la adunări sociale, precum nunți sau înmormântări.
Piesa a fost tradusă în limbi din întreaga lume, de la daneză la bengaleză la japoneză. Sensul din spatele ei nu este specific niciunei culturi; fiecare ființă umană are nevoie de un mic memento care, pe măsură ce vremurile se schimbă, ceea ce contează cu adevărat este prietenia și conexiunea. Și pentru a vedea cum sună alte țări în noul an, consultați 20 de tradiții de Revelion din întreaga lume.
