Prezentare generală
De la cele mai vechi timpuri până în prezent, părinții s-au străduit să ghideze copiii în comportamente acceptabile pentru binele lor și pentru binele societății. Multe forme de tehnici disciplinare au fost folosite pentru a impune voința părintească asupra descendenților în speranța că copiii vor urma calea comportamentală pe care părinții l-au văzut ca fiind cea mai bună. De-a lungul anilor, metodele s-au schimbat, dar nu și scopul. Părinții încă mai doresc ca copiii să respecte regulile societății și să aibă o viață de succes.
Istoria antică
Popoarele antice au remarcat necesitatea disciplinei copiilor în textele religioase și în sfatul lor tradițional adresat părinților. Biblia, de exemplu, notează în Proverbe 29: 15 că "toiagul și mustrarea dau înțelepciune; dar un copil lăsat în sine aduce mama la rușine". Scriitorul Vatsala Sperling notează într-un articol despre "hinduismul de astăzi" că părinții vechi din India au fost avertizați să trateze copiii ca fiind copii, permițându-i libertatea de a-și exprima chiar și emotiile negative, îndrumând-o ușor spre o înțelegere mai bună a comportamentului acceptabil.
Idei moderne despre disciplină
Chiar și în ultimii o sută de ani, sfaturile și normele societale privind disciplina copilului continuă să se schimbe. Rex Forehand și Britton McKinney, în articolul lor, "Istoricul istoric al disciplinei copilului în Statele Unite: Implicațiile pentru clinicienii și cercetătorii din domeniul sănătății mintale", afirmă că mai multe categorii majore de schimbări continuă să evolueze până în prezent. Părinții nu mai urmează automat sfaturile din exemple religioase sau istorice, ci se uită la experți cum ar fi celebrul Doctor Spock.Societatea modernă americană acordă o atenție sporită și drepturilor copilului. La rândul său, guvernul a început să legifereze disciplina, care a fost, în trecut, o problemă familială privată. Standardele sociale sunt mult mai amestecate decât au fost acum câteva sute de ani. Părinții se pot distruge între ideile disciplinare stricte și cele dure din trecut și metodele prea permisive pe care le consideră că nu oferă controlul de care au nevoie. Metodele de gestionare a comportamentului copiilor nu mai sunt clare, ci mai degrabă constau într-o metodă de metodologie care pare a fi cea mai potrivită pentru familie în acea clipă. Timpul va spune dacă aceste schimbări sunt mai bune sau vor fi dăunătoare pe termen lung.